Străduţe înguste, pitoreşti, case viu colorate, localnici domoli, turişti guralivi, muzică în surdină. Aceasta e atmosfera la intrare în Piaţa Cetăţii din Sighişoara, numită în trecut Piata Petofi. De jur împrejur, cât vezi cu ochii, doar case în care au trăit pe vremuri nobilii cetății. Clădirile datează de la sfârşitul secolului al XVII-lea.
Casa Vlad Dracul este una din cele mai vechi clădiri din cetate. Construit în stil baroc, imobilul a fost în trecut locuinţa oficială a primarului şi a judelui regal al cetăţii. Aici s-a stabilit între 1431 și 1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân.
Foto: Corina Ștefan
Casa cu cerb e o construcţie specifică renaşterii transilvane, din secolul al XVIII-lea, cu ancadramente de piatră – casele din centrul vechi nu au fundaţie, ci doar un amestec de nisip cu tencuială la subsol. Clădirea a fost renovată în 1997 de asociaţia Restauro Messerschmitt. Lucrările de restaurare au pus în valoare tavanele, o camera pictată, dar şi pictura exterioară cu inscripţie. În prezent, clădirea găzduieşte o pensiune modernă, un café-restaurant cu mâncăruri tradiționale, dar și Centru Cultural româno-german.
Pe strada Bastionului se află Casa cu Şindrilă, o casă de meşteşugar, care găzduieşte acum sediul Centrului Interetnic pentru Tineret din cadrul Forumului German din Sighişoara. Nu departe se zărește Casa Veneţiană. O veche clădire de patrician, numită astfel datorită uşilor ogivale şi ferestrelor duble încheiate în arc. În secolul al XVII-lea a aparţinut primarului cetăţii: Ştefan Mann.
Cine vrea să vadă cetatea de la înălțime trebuie să urce în Turnul cu ceas. Construcţia măsoară 64 metri înălţime şi are patru etaje. De la ultimul nivel, turiştii pot admira panorama oraşului, din balcon. Turnul e acoperit cu şindrilă divers colorată, în stil baroc. Cele patru turnuleţe de la baza acoperişului semnifică autonomia judiciară a oraşului. Până în 1556, la primul etaj a fost sediul primăriei. Acum, în Turnul cu ceas este amenajat un muzeu.
Pe ambele faţade ale turnului exista câte un cadran uriaş de ceasornic. În nişa de pe faţada dinspre cetate stă “Pacea” cu trompeta şi ramura de maslin, toboşarul care anunță ora exactă, două femei în rochii albastre reprezentând Dreptatea şi Justiţia şi două figurine mici: Ziua şi Noaptea, care marcau de fapt ziua de lucru a meseriaşilor din cetate. 
Ca în orice aşezare meşteşugărească, cetatea era împărțită pe bresle. Cojocarii făceau bundiţe în turnul lor, cizmarii făceau ciubote în turnul lor, atelierul de croitorie îşi avea sediul în alt turn, fierarii făceau potcoave în colţul lor, bijutierii creau giuvaiere şi tot aşa fiecare meseriaş lucra cu spor într-unul din turnurile cetăţii.
Un alt simbol al Sighişoarei este Biserica din Deal. Ca să ajungi acolo trebuie să urci mai întâi cele 175 de trepte ale Scării Acoperite. Biserica din Deal e cel mai valoros monument arhitectonic al Sighişoarei şi unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din România. Clădirea a intrat în patrimoniul UNESCO. Cercetătorii au stabilit că lăcaşul de cult a fost ridicat pe locul unei cetăţi existente cu mult înainte de 1200. La venirea saşilor, pe culmea dealului exista o mică fortificaţie, al cărei turn de apărare este acum turnul clopotniţei. Biserica din Deal e menţionată pentru prima dată în 1345, într-un document dat de regele Ludovic I, în care se arăta, că sighişorenii sunt credincioşi regelui şi clădesc o biserică închinată Sfântului Nicolae.
În spatele bisericii există un loc mirific, aşa cum spune la Biblie: “un loc cu verdeaţă”. Aţi ghicit: un cimitir. Numai la Săpânţa am mai văzut un cimitir atât de vesel. Copaci înmuguriţi, iarbă verde, flori înmiresmate, morminte îngrijite, ai fi zis că e parc, nu loc de veci. Raclele sunt aliniate după rang, după familie. Fierari, croitori, zidari, soldaţi, meseriile lor stau scrise pe pietrele funerare. Români, saşi, secui au trăit cu toţii pe pământ românesc, s-au bucurat de viaţă, au muncit împreună, au avut supărări, au petrecut împreună, iar acum sunt tot împreună într-un loc mai bun, într-un loc cu verdeaţă.
Foto: Corina Ștefan
