Succes. Succes. Succes. Toată lumea vrea să-l atingă, să culeagă roadele în urma lui. Să fii cel mai bun! Să faci mai mulți bani! Să ai mai multă influență! Să ai un anume statut social! Să-ți prospere afacerea! Puțini sunt însă cei care vorbesc despre eșec, despre eșecurile ce au precedat succesul ori despre proiecte eșuate niciodată recuperate, despre ideile briliante ce n-au văzut niciodată lumina zilei.

Succesul te înalţă, eșecul te învață însă mai multe lucruri despre tine însuți. Vezi cum reacționezi în situații limită, ce acțiuni faci sub presiunea evenimentelor limită create. Vezi unde greșești ori poate NU. Cu timpul ajungi să îți pui întrebări și să primești răspunsuri. Jiddu Krishnamurti, un filozof indian care și-a trăit o parte din viață în Statele Unite, în Marea Britanie, dar și în India natală, spunea într-unul dintre interviurile acordate în timpul vieții ,,Răspunsul este întotdeauna în întrebarea însăși”, nu e probabil nici primul, nici ultimul care a făcut o asemenea afirmație. Până găsim însă răspunsul la întrebările ce ne frământă trebuie să facem față eșecului.

 ,,Succesul înseamnă să cazi de nouă ori şi să te ridici de zece.” Jon Bon Jovi

De aproximativ doi ani s-a creat în București, ca mai apoi să se extindă în toată țara, o mișcare ce își propune să ne schimbe relația cu eșecul. Este vorba despre I love failure. O mișcare născută din dorința unui om de a se ridica deasupra eșecului. Cătălin Meșter este cel care a meșterit eșecul până l-a dovedit.

,,Am fost într-o seară la un eveniment cu mulți antreprenori. Speakerii au vorbit doar despre cât de minunați sunt și cât de bine le merg afacerile. M-am plictisit îngrozitor. Nu mi s-a părut că informația este relevantă pentru mine. În sesiunea de networking am conversat însă cu un tip care mi-a povestit cu sinceritate și detașare eșecurile prin care trecuse atât în viața profesională, cât și în cea personală… A fost prima poveste incredibilă de failure pe care o auzisem vreodată. Am fost de-a dreptul fascinat. La scurt timp după întâlnirea noastră, antreprenorul, atât de încercat în drumul lui de business, a devenit primul meu invitat ca speaker. Experiența lui a devenit publică în cadrul evenimentului inaugural I love failure.”

Întâlnirile lunare organizate de Cătălin în București n-au pornit ca o idee de business. La momentul respectiv era bucuros că poate afla cât mai multe informații despre provocările profesionale și personale ale celor din jurul său, situații concrete de viață care îl ajutau să găsească răspunsuri la întrebările ce îl frământau. Același lucru s-a întâmplat și cu cei care au început să vină în număr din ce în ce mai mare la evenimente..

,,Am avut inspirația să cred că genul acesta de evenimente au potențialul de a crea plus valoare, în mine, în tine, în toți cei prezenți care discută, interacționează între ei, își povestesc experiențele cu bune cu rele.”

Într-adevăr întâlnirile sunt atipice. Nu vei auzi monologuri fade, discursuri scorțoase, expuneri siropoase ori promovări gratuite.

,,Scopul mișcării I love failure este acela de a schimba relația fiecăruia dintre noi cu eșecul. Ideea este să nu-ți fie teamă să încerci lucruri noi, doar de teama că vei eșua. Dacă mergi pe drumuri necunoscute oricum o să te confrunți cu eșecul, nu ai cum să-l eviți. În antreprenoriat, nu ai cum să scapi! Nu ai cum să știi de la început cum vor decurge lucrurile. Ideea e să nu rămâi blocat. Cu cât ai o relație mai bună cu eșecul, cu cât reușești să treci mai repede peste impas, cu atât mai bine pentru tine. Adică nu întâmplarea trebuie să te dețină pe tine, ci tu pe ea.”

<<Succesul este rezultatul eforturilor și a perseverenței. Nu îl poți păcăli și nici mitui; plătește prețul și este al tău.>>

Orison Swett Marden – autor american ce a scris despre obținerea succesului în viață și a fondat revista SUCCESS în 1897

Ce te faci însă când greșești și nu îți poți da seama unde? Lucrurile se repetă exact în același mod, după același tipar, dar nu reușești să înțelegi care este de fapt problema? Sunt întrebări pe care fiecare dintre noi ni le-am pus la un moment dat. În cadrul întâlnirilor I love failure, astfel de întrebări sunt și rostite, nu doar gândite, iar răspunsurile nu se lasă greu așteptate.

,,Nu sunt de vină de ceea ce s-a întâmplat, dar sunt responsabil de tot. Eu cred foarte tare în sintagma asta. În cazul meu, după multe eșecuri personale și profesionale, sunt convins că nu puteam să adopt un alt comportament, să iau alte decizii decât cele pe care le-am luat. Dacă am luat o decizie de business, anul trecut, care între timp s-a dovedit a fi una proastă, nu mă învinovățesc pentru asta. Dacă reanalizez circumstanțele și starea mea mentală din momentul în care am luat hotărârea respectivă, nu cred că aș fi putut face o altă alegere. Așa că de ce să mă concentrez acum pe alegerea trecută, în loc să caut soluții pentru rezolvarea crizei din prezent. De aceea spun că nu sunt de vină pentru ceea ce s-a întâmplat, dar sunt responsabil de tot. Cu alte cuvinte, trebuie să suport consecințele, să-mi asum eșecul, pentru a putea merge mai departe, pentru a nu rămâne blocat.”

Trei idei pentru succes

Ce a făcut mai exact? Și-a schimbat dialogul mental. S-a apucat de citit. A început cu manuale de business și cărți de filosofie, iar noile informații acumulate l-au făcut să-și schimbe dialogul mental.

,,Adică am început să văd lucrurile din altă perspectivă. Acum puteam să identific ce aș fi putut să fac diferit. Iar acum uitându-mă în urmă pot să zic: Uite, măi, cum am reacționat atunci ca prostul!”

A doua acțiunea care l-a ajutat să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă a fost socializarea. Așa că a început să participe la cât mai multe evenimente, în funcție de interesele și aspirațiile sale.

,,Să vorbești cu lumea care a trecut prin cât mai multe situații, te ajută foarte mult. Cel mai bine înveți din propriile greșeli, dar nu strică să înveți și din greșelile celorlalți. În plus schimbul de idei, expunerea unor situații similare ori contradictorii, toate acestea generează noi gânduri, noi idei, au un efect motivațional, te inspiră inevitabil.”

A treia acțiune întreprinsă de Cătălin poate părea un moft, o fiță: mindfulness meditation. Un subiect despre care se vorbește extrem de mult în mediul on-line, în metrou, la birou, în cafenele, oriunde întorci capul ori pagina. Într-o epocă în care suntem permanent pe fugă, avem dead lines cât mai strânse, iar sarcinile sunt din ce în ce mai multe, să fii atent la gândurile tale devine o adevărată provocare.

Ajungem să ne întrebăm, uneori, dacă ceea ce gândim și expunem ca idei proprii, ne aparțin în adevăratul sens al cuvântului ori sunt concepte preluate din mediul înconjurător și însușite fără filtru. Mindfulness este, în viziunea mea, doar un mijloc de a-ți goli mintea de gânduri ce nu-ți aparțin, pentru a face loc celor autentice.

,,Eu nu am control asupra modului cum apar gândurile, doar îmi vin acolo în cap. Tot ce fac, în momentul în care meditez, este să-mi golesc mintea de orice gând. Mintea, maimuța cum îi spun eu, încearcă să rămână însă în zona ei de confort și începe să facă scandal. N-o să iasă bine proiectul ăsta! Cum o vei scoate la capăt! Mai bine nu faci asta! Nu ești bun de nimic! Când începe maimuța să facă urât îți concentrezi atenția pe respirație și gândul pleacă singur de unde a venit. Dacă te bagi însă în dialog cu el, ajungi să te cerți tu cu tine. În acest fel ajungi să alimentezi gândul inițial cu noi și noi gânduri de aceeași frecvență și te trezești cu un bulgăre mare care se rostogolește și pe care simți că nu-l mai poți controla.”

Idei de acest fel sunt expuse deschis în cadrul evenimentelor I love failure. Participanții aleg să fie vulnerabili și să învețe unii din experiențele celorlalți.

,,La început au venit câțiva oameni, apoi câteva zeci, apoi o sută. Acum organizăm evenimente similare în mai multe zone din țară. Francizăm fiecare oraș unde găsim potențialul necesar. Am găsit susținere din partea unor firme de PR, a celor care dețin locații de coworking, dar și în zona de business. Pe lângă evenimentele publice, am avut și câteva evenimente corporate. Șefii au devenit astfel vulnerabili în fața angajaților cărora le-au vorbit atât despre succes, cât şi despre nereușitele profesionale. Se înlătură astfel frica de eșec, de a nu fi pe placul șefului. În același timp se creează un sentiment de empatie, o legătură mai profundă între angajator și angajat.”

Anul acesta Cătălin a experimentat un nou concept, o variantă restrânsă a evenimentului, cu un grup mic de participanți. Astfel fiecare participant are ocazia să-și expună experiențele, adică să fie speaker, nu doar auditor. Evenimentele publice sunt gratuite. Se recomandă însă o donație, după buzunarul fiecăruia.

https://totuldinpasiune.ro/pasiunea-ta/cand-prinde-infractori-danseaza/