Simți românește? Trăiești românește? Te mândrești cu țara ta? Ar trebui. De multe ori ne-am întrebat ce face țara asta pentru noi, ce ne oferă? De cele mai multe ori răspunsurile primite nu ne-au fost pe plac. V-ați întrebat însă vreodată: ,,Eu ce am făcut pentru România?” Mulți dintre noi vor spune: ,,Plătesc taxe, impozite, duc un trai de subzistență, iar ăștia mă fură! Mai mult nu pot să fac, nu depinde de mine, votul meu nu contează, părerea mea nici atât!…” Să fim oare atât de limitați? Ori noi suntem cei care ne stabilim de cele mai multe ori limitele?
Oamenii sunt prinși cu grijile zilei de mâine, sunt resemnați, li se pare că nu mai pot face nimic. Poți să schimbi! Nu ai nevoie de bani, ci de bunăvoință. Trebuie să îți pese! Nu trebuie să fii spectatorul propriei tale vieți!Ridică-te și schimbă ceva!
Sunt cuvintele unei românce stabilite de 10 ani în Belgia. Și-a dorit dintotdeauna să trăiască în România, dar viața a purtat-o pe tărâmuri străine.
Când eram mică am stat o perioadă în Africa, apoi în Asia. Am făcut școala primară în China. Părinții mei lucrau în cadrul Ministerului de Externe. Copil fiind îmi era mereu dor de casă. Când știam că ne întoarcem în țară număram zilele.
Mihaela Popescu, fondatoarea Asociației Agora for Life, nu poate sta nici acum departe de țară, nici de problemele cu care se confruntă societatea românească.
Noi suntem departe de țară doar geografic, cu sufletul suntem mereu acasă. Când am citit legea specială pentru Roșia Montana Gold Corporation am fost atât de indignată! N-am putut să stau, să fiu spectator. Mi-am programat audiențe în Parlamentul României. Mi-am pregătit argumentele, discursul. Am luat avionul, am venit în țară și am încercat să-i conving să nu adopte o așa lege aberantă. Ce mă aruncă de pe scaun e nedreptatea. Când aud de astfel de lucruri, în lume, dar cu atât mai mult la noi în țară, nu pot să nu reacționez.
Așa s-a întâmplat și în cazul situației de la Pungești, unde sute de oameni au protestat săptămâni la rând faţă de explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Ca lider al unui grup informal pe facebook, Mihaela Popescu a luat parte la multe mitinguri de protest în fața Comisiei Europene și a Parlamentului European.
Am avut o întâlnire de o oră și jumătate cu membrii Parlamentului European, niciunul nu a fost român. După acest eveniment am decis să înființăm o asociație, cu gândul că am avea o voce mai puternică. Asociația Agora for Life militează nu doar pentru protecția mediului, ci și pentru promovarea și conservarea patrimonilui nostru cultural și material.
Asociația fondată de Mihaela Popescu și Daria Pîrvu funcționează de aproximativ doi ani. Toate acțiunile au fost organizatei pe bază de voluntariat.
Protestele împotriva tăierilor ilegale de păduri de anul trecut au început în diaspora pe 5 mai și au continuat în țară pe 9 mai. Am reușit să facem, împreună cu 37 de organizații din țară și din străinătate, o petiție, inițiată de noi, prin care trăgeam atenția tuturor ambasadelor Austriei de situația din țară. Firma austriacă Schweighofer, cel mai mare procesator de masă lemnoasă din România, s-a arătat dispusă să achiziționeze lemn tăiat ilegal. De-a dreptul revoltător a fost însă faptul că Ambasada Austriei a făcut lobby pe lângă președintele Klaus Iohannis pentru această firmă.
Ulterior, Legea privind tăierile ilegale de păduri a fost promulgată de președinte, iar defrișările ilegale au fost incluse în cadrul amenințărilor la securitatea națională a României.
O altă inițiativă civică lansată de Agora for Life a fost campania „Adoptă un țăran”. Ideea de bază era să-l ajuți pe țăran cumpărându-i produsele.
,,Încercăm să salvăm gospodăriile tradiționale, mici, țărănești, de subzistență, astfel încât oamenii de la țară să ducă modul asta de viață mai departe. Tăranii pe care i-am prezentat pe pagina noastră de facebook au reușit să-și vândă produsele.”
Asociația Agora for Life a făcut demersuri în acest sens și pe lângă Executivul Cioloș. Premierul a primit, în timpul unei vizite la Bruxelles, o scrisoare semnată de 27 de asociaţii care i-au cerut să intervină în “problema acaparării pământurilor de către străini” și să inițieze schimbarea legislației în domeniu.
Au făcut la guvern un grup de lucru pe această temă. Am tot încercat să facem și noi parte din grupul respectiv… Nici nu ne-au răspuns la email-uri. Este foarte dureros ce se întâmplă. Dacă ți se vinde țara bucată cu bucată, unde este suveranitatea, securitatea alimentară? Citisem un raport, noi am putea să hrănim 80 de milioane de oameni, iar noi importăm 80% din alimente. Este incredibil! Este îngrozitor! În condițiile acestea, noi încercăm să remediem situația acolo la celulă, în gospodării, să suplinim ce nu fac guvernații cu puterile noastre așa mici și firave. Vrem să păstrăm ,,România autentică”.
Lipsa de reacție a autorităților nu i-a descurajat pe cei de la Agora for Life. Împreună cu Asociația RomBel, care este cel mai mare grup al românilor din Belgia, lucrează la un nou poiect: Reîntoarcerea acasă!
A fost un flux masiv de români care au plecat din țară. Sunt în jur de 5 milioane de români. Mi se pare atât de tragic. A fost mișcarea de flux, hai să fie și refluxul! Am făcut deja niște interviuri cu oameni care au trăit câțiva ani în străinătate și au decis să se întoarcă în țară. Am încercat să aflăm cum s-au readaptat? Cât de greu le-a fost? Ce au învățat din experiența de afară? Și noi, soțul meu și cu mine, ne gândim, visăm să ne întoarcem în țara noastră.
Mihaela este convinsă că menirea ei în această lume este să descopere și să promoveze oameni autentici, frumoși, valoroși care își iubesc rădăcinile și neamul.
Seneca spunea că nu dispunem de nimic din viața noastră, nimic nu ne aparține, doar timpul este al nostru. Doar noi dispunem de timpul nostru și alegem ce facem cu el. Noi, cei de la Agora for Life, am ales ca timpul nostru să-l dedicăm altora.
